OUG nr. 84/2022 privind combaterea actiunilor speculative si pentru modificarea si completarea unor acte normative

În M.Of. nr. 601 din data de 20 iunie 2021 s-a publicat OUG nr. 84/2022  privind combaterea acțiunilor speculative și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Prezenta ordonanță de urgență are ca scop crearea unui cadru legislativ general care să asigure un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și buna funcționare a pieței interne, fiind reglementate aspecte referitoare la protejarea directă sau indirectă a consumatorilor împotriva unor majorări nejustificate de prețuri și disfuncționalități evidente ale pieței, în perioadele de stare de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și stare de război, stare de asediu și stare de urgență, stare de alertă sau alte situații de criză stabilite explicit prin acte normative.

Guvernul României stabilește, prin hotărâre, la propunerea Ministerului Economiei și a ministerului/instituției de resort, produsele, categoriile de produse sau serviciile apreciate ca fiind esențiale în raport cu specificul situațiilor  de stare de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și stare de război, stare de asediu și stare de urgență, stare de alertă sau alte situații de criză  și care sunt considerate în situație de risc speculativ ce pot afecta buna funcționare a economiei sau bunăstarea consumatorului. –  Hotărârea va fi emisă pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită, succesiv, prin hotărâre, pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri.

– OUG reglementează practicile considerate a fi acțiuni speculative:

a) practicarea unor prețuri nejustificat de mari;

b) limitarea, în mod nejustificat, a producției sau a vânzărilor;

c) acumularea de mărfuri de pe piața externă sau internă în scopul creării unui deficit pe piața românească și revânzării lor ulterioare la un preț crescut în mod nejustificat.

Prin OUG nr. 84/2022 se modifică Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale:

– Au intervenit mai multe modificări ale acestei legi, începând chiar cu scopul acesteia. Astfel, legea are ca scop asigurarea unei concurențe loiale, cu respectarea uzanțelor cinstite și a principiului general al bunei-credințe, pentru protejarea interesului legitim public și/sau privat, prin aplicarea normelor de drept contravențional, penal sau civil, după caz. – Anterior era prevăzut legea are ca scop asigurarea concurenței loiale (…) în interesul celor implicați, inclusiv cu respectarea intereselor consumatorului. Scopul urmărit acum e mai mult decât unul privat, e în principal unul public.

– S-au modificat mult definițiile anumitor noțiuni, iar unele noțiuni definite în forma anterioară a legii au fost eliminate și altele noi adăugate:

– referitor la noțiunea de concurență loială, aceasta nu mai este definită ca fiind situația de rivalitate și a fost eliminată condiția de simultaneitate a vânzărilor, astfel  concurenţa loială este situția (de rivalitate) de piaţă, în care fiecare întreprindere încearcă să obţină (simultan) vânzări, profit şi/sau cotă de piaţă, oferind cea mai bună combinaţie practică de preţuri, calitate şi servicii conexe, cu respectarea uzanţelor cinstite şi a principiului general al bunei-credinţe;

– definiția practicilor comerciale a suferit, de asemenea unele modificări, în sensul în care acestea acoperă și serviciile, nu doar produsele, ca până acum.

– s-a introdus definiția noțiunii de poziție superioară de negociere situația în care se află o întreprindere care nu deține o poziție dominantă conform prevederilor art. 6 alin. (3) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, situație determinată de caracteristici ale pieței, în măsură să favorizeze apariția unor dezechilibre semnificative generate de factori, precum structura specifică a lanțului de producție sau de distribuție, vulnerabilitatea față de factori externi, perisabilitatea sau sezonalitatea, și de relația specifică dintre aceasta și alte întreprinderi care desfășoară activitate pe piețe diferite, relație analizată în baza următoarelor criterii cumulative:

  1. existența unui raport dezechilibrat de forțe, ca urmare a unor elemente precum cota de piață sau notorietatea mărcii;
  2. importanța relației comerciale pentru activitatea celeilalte întreprinderi, ca urmare a unor elemente precum ponderea semnificativă a vânzărilor sau a achizițiilor sale în activitatea celeilalte întreprinderi, rolul critic al produselor sau serviciilor sale pentru derularea activității celeilalte întreprinderi sau existența unor investiții semnificative din partea acesteia din urmă, realizate în vederea onorării raporturilor comerciale stabilite;
  3. absența unei soluții alternative echivalente pentru cealaltă întreprindere

– sunt introduse definiții pentru noțiunile de angajat, sesizare și informații confidențiale;

au fost înlăturate definițiie pentru  consumator, participanți la piață și persoană fizică;

–  Se reglementează faptul că concurența neloială, respectiv practicile neloiale sunt interzise și angajatului/fostului angajat, nu doar întreprinderii (cum era reglementat până acum).

– De asemenea, se prevede faptul că practicile comerciale care constituie concurență neloială trebuie să producă sau să fie susceptibile să producă prejudicii altor întreprinderi – până acum erau vizați orice participanți la piață (întreprinderi și consumatori).

– Este reglementată o nouă practică comercială considerată a fi concurență neloială, constând în discreditarea activității unei întreprinderi concurente sau a produselor și serviciilor sale, realizată de către o altă întreprindere sau un fost sau actual angajat, prin recurgerea la acțiuni menite să atragă pierderea bunei reputații sau a credibilității acesteia, prin alte mijloace decât cele prevăzute la lit. a) (denigrarea unei întreprinderi concurente sau a produselor/serviciilor sale, de natură să îi lezeze interesele legitime, realizată prin comunicarea ori răspândirea de către o altă întreprindere sau un fost sau actual angajat de informații care nu corespund realității).

– Cu titlu de noutate se reglementează interzicerea practicilor de concurență neloială care contravin uzanțelor cinstite și principiului general al bunei-credințe, săvârșite de întreprinderi față de alte întreprinderi, care constau în: practicarea unor prețuri nejustificat de mari, limitarea în mod nejustificat a producției sau a vânzărilor, acumularea de mărfuri de pe piața externă sau internă în scopul creării unui deficit pe piața românească și revânzării lor ulterioare la un preț crescut în mod nejustificat, în perioadele de stare de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și stare de război, stare de asediu și stare de urgență, stare de alertă sau alte situații de criză stabilite explicit prin acte normative, pentru produsele, categoriile de produse sau serviciile stabilite ca fiind în situație de risc speculativ prin hotărâre a Guvernului.

– De asemenea, tot cu titlu de noutate, se reglementează practica de concurență neloială constând în exploatarea poziției superioare de negociere a unei întreprinderi față de o altă întreprindere cu care s-a aflat sau se află într-o relație comercială de natură să îi producă acesteia din urmă un prejudiciu semnificativ și să fie de natură să afecteze concurența pe piață, realizată prin acțiuni sau inacțiuni precum: refuzul nejustificat de a furniza sau de a cumpăra bunuri sau servicii, nerespectarea clauzelor contractuale privind plata, furnizarea sau achiziția, impunerea unor condiții nejustificat de oneroase sau discriminatorii față de obiectul contractului sau modificarea ori încetarea nejustificată a relațiilor comerciale cu întreprinderea parteneră. – sunt reglementate și situațiile în care aceste prevederi nu se aplică.

– O modificare importantă are în vedere limitarea Consiliului concurenței de constatate și sancționare a  practicilor de concurențp neloială doar atunci când în cauză există un interes public constând într-o afectare a bunei funcționări a pieței.  – Astfel nu orice practică concurențială interzisă de prezenta lege va fi sancționată, ci doar acele practivi care determină buna funcționare a pieței… Consiliul Concurenței va evalua măsura în care o posibilă practică de concurență neloialî afectează interesl public după câteva criterii stabilite de OUG.

– Se reglementează faptul că Deciziile adoptate de către Consiliul Concurenței prin care se aplică sancțiuni contravenționale constituie titluri executorii, fără vreo altă formalitate, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. – Până acum era prevăzut că aceste decizii sunt titlul executorii, în cazul în care nu sunt contestate, fără a se prevedea un termen de la care devin executorii.

– Se majorează cunatumul amenzilor pentru contravențiile prevăzute de Legea pentru combaterea concurenței neloiale. Pentru persoanele juridice amenzile sunt de 10 ori mai mari, fiind majotare limitele de la 5.000-50.000 la 50.000-500.000, Pentru persoanele fizice majorările sunt de doar câteva sute de lei.

– Însă, cu titlu de noutate se reglementează o cauză de diminuare a cuantumului amenzii, cu 10-20% din amenda finală, în cazul recunoașterii exprese a săvârșirii practicilor de concurență neloială. În cazul exercitării de către persoanele fizice sau juridice a acțiunii în anulare a deciziei Consiliului Concurenței, în privința aspectelor care fac obiectul recunoașterii, atrage pierderea beneficiului reducerii cuantumului amenzii. De reținut, însă, este faptul că autoritatea de concurență poate  aploca o reducere a amenzii, în caz de recunoaștere a săvârșirii faptelor, nefiind astfel obligată.

– Ca și până acum Consiliul concurenței poate constata săvârșirea unei practici de concurență neloială, în urma căreia dispune  interzicerea acesteia și aplică amenzi conform legii. Cu titlu de noutate, Consiliul Concurenței poate impune, prin decizie, pe o perioadă determinată, orice măsură interimară pe care o consideră necesară, înainte de finalizarea cercetării aprofundate, în cazul unei urgențe determinate de riscul unui prejudiciu grav și ireparabil, în cazul în care constată, la o primă evaluare, existența unor fapte interzise expres de lege și care trebuie eliminate. Înainte de luarea unei măsuri interimare, părțile implicate pot prezenta în scris punctul lor de vedere. Consiliul Concurenței va stabili, prin instrucțiuni, condițiile, termenele și procedura pentru adoptarea unor măsuri interimare. – aici este un pic vagă exprimarea, nu se prevede clar ce măsuri pot fi luate, între ce limite etc.

Referitor la măsura interzicerii practicii neloiale, la finalizarea cercetărilor, cât și în cazul măsurilor interimare, adoptate înaine de finalizarea cercetărilor, noie prevederi prevăd că nerespectarea acestor măsuri permite Consiliuliului Concurenței să poată obliga persoanele juridice la plata unor amenzi cominatorii în cuantum de 5.000 lei, pentru fiecare zi de întârziere. În cazul persoanelor fizice amenda cominatorie este în sumă de 500 lei pentru fiecare zi de întârziere.

– Deciziile Consiliului Concurenței, emise în temeiul prezentei legi, vor fi motivate și comunicate părților în termen de maximum 60 de zile de la deliberare și pot fi atacate la Curtea de Apel București — Secția de contencios administrativ, în termen de 30 de zile de la comunicare. Sentința va fi pronunțată fără drept de apel, împotriva ei putând fi declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție – Până acum Legea făcea trimitere la prevederile Legii nr. 21/1996 pentru a vedea reglementările aplicabile pentru contestarea Deciziei, prevederi care stabileau că Deciziile puteau fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 30 de zile de la comunicare. – Modificarea nu are o așa mare relevanță. S-a renunțat la trimiterea către Legea concurenței, însă calea și termenul de atac sunt aceleași, fiind doar prevpzute expres de lege.

– De asemenea, se prevede faptul că înainte începerii unei proceduri aprofundate de cercetate, Consiliul Concurenței poate poate efectua analize preliminare, în realizarea cărora poate solicita date și documente de la orice persoană fizică sau juridică ce ar putea deține informații relevante, indicând temeiul legal, scopul, termenele, precum și sancțiunile prevăzute de lege.

– Orice act de procedură întreprins de către Consiliul Concurenței în scopul analizei preliminare sau în scopul cercetării aprofundate a unei încălcări a legii, precum solicitări de informații, în scris, ordin al președintelui Consiliului Concurenței de declanșare a unei cercetări aprofundate, desfășurarea de inspecții, comunicarea concluziilor analizei, întrerupe cursul termenelor de prescripție. Întreruperea termenului de prescripție produce efect de la data comunicării acțiunii întreprinse de către Consiliul Concurenței, făcută către cel puțin o persoană fizică sau juridică care a participat la săvârșirea încălcării legii.

– Tot cu tilu de noutate se prevede expres faptul că în cazul contravențiilor prevăzută de această lege nu se aplică prevederile  art. 22 alin. 2 din Legea nr. 203/2018: De la data intrării în vigoare a prezentei legi, contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege şi în acele situaţii în care actul normativ de stabilire a contravenţiilor nu prevedea expres această posibilitate.

De asemenea, se modifică și OG nr. 21/1992  privind protecția consumatorilor:

– Se introduc mai multe prevederi noi prin care sunt sunt interzise faptele unor întreprinderi față de consumatorul persoană fizică care constau în:

a) practicarea unor prețuri nejustificat de mari;

b) limitarea în mod nejustificat a producției sau a vânzărilor;

c) acumularea de mărfuri de pe piața externă sau internă în scopul creării unui deficit pe piața românească și revânzării lor ulterioare la un preț crescut în mod nejustificat, în perioadele de stare de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și stare de război, stare de asediu și stare de urgență, stare de alertă sau alte situații de criză stabilite explicit prin acte normative, pentru produsele, categoriile de produse sau serviciile stabilite ca fiind în situație de risc speculativ prin hotărâre a Guvernului.

 Încălcarea acestei prevederi constituie contravenție și se sacționează cu amendă între 50.000 lei la 500.000 lei.

Se reglementează chiar și criteriile care pot fi avute în vedere pentru individualizarea sancțiunii.

Se reglementează o derogare în aceastp situație de la termenul de prescripție a constatării și aplicării sancțiunii contravenționale, în acest caz fiin de 3 ani de la data săvârșirii faptei.

Aceste prevederi nu se aplică atunci când faptele identificate sunt săvârșite în asemenea condiții încât să reprezinte practici anticoncurențiale prevăzute de Legea concurenței nr. 21/1996.

 

Av. Anca Merian

AI PUTEA FI INTERESAT ȘI DE: